(update) Dedic acest articol, la inceput de sezon, tuturor iubitorilor sporturilor de iarna de pe stadioanele noastre
Trampalinele sunt areale sportive de culoare alba, mai ales iarna, si verzi cateodata, vara, zone crepusculare amenajate unde pot fi vazuti toti trampalinii fotbalului si sariturile lor spectaculoase…de pe fix, in timp ce, bineinteles, spectatorii sar in sus de bucurie …
—
Pe trampalina din GIULESTISHOFFEN (demarcata de fanioanele plantate de Videanu) poate fi vazut singurul patron-marinar-om al zapezilor care poseda echipament de saritor, bun la toate smenurile. Are tot ce-i trebuie. De la ochelarii anti-albeata ochilor si verdeata banilor, cu buton pentru actionarea fantei de la buzunar, pana la legaturile stranse de schiuri, cu Loteria Romana si roata norocului din Grecia. Aici, punctul de constructie al trampalinei este unul mobil. Cu cat te apropii de el, cu atat devine mai indepartat. Spectatorii nu mai au rabdare si dau cu bidineaua vara, cu bricheta iarna si cu flit lui Yeti-marinarul, tot timpul. Aici s-a lansat alianta celor 4 trampaline fara Alberto Tumba-Copos, de unde si cantecul : “Sarea un matelot din hora si Manea nu-l intelegea !”. Campionul Giulestishoffen-ului Sat este, in acest sezon, Marius Malisz Constantin, antrenat de Marean Ammann Frizeru’. De aceea poarta casca vopsita cum a vrut zugravul, in toate culorile curcubeului si putin visiniu. Mariusz a reusit performanta sa sara din schema dupa care a sarit cu claparii pe fostul sau coleg, Sven Saporro Sapunaru .
—
In continuare, dam legatura, cu tot cu clapari, la CEFERESTDORFF. Aici, in prima etapa de iarna a turneului, brazilianul Didi Claude Killy sare direct in Salvare, zdravanul Alberto-Youssouf Kone foloseste betele in timpul sariturii iar Adam Dubarbier alearga de pe bara de start de-i sar scantei din schiuri. Urmasii lui Ingemar Stenmark, Dorsin si Sandberg, nici nu s-au acomodat cu frigul de la noi si sunt chemati, cu schiurile in spate, in turneu mai spre Polul Nord …
—
Iar noi, sarim de la una la alta si ajungem la GARMISCH-GHENCEASKIRCHEN, amenajata dupa modelul Madonnei din Campiglio-Pipera, cu plasele de protectie deasupra fanilor si nocturna a la vanghelion. Aici se practica saritura calului, cu doua victorii la limita si o infrangere, urmate de un salt inapoi in genunchi, pana la mijlocul clasamanetului, cu aterizare pe un schi recuperat la Bologna. Goian Maier sare de doua ori la cap iar pretul lui sare la 5 milioane, Benjamin Neaga sare in careu ca in bazin si e sarit de la prima iar glumele lui Simon Argaseala nu au sare deloc. In intersezon, Hannabald Semedo este singurul care face telemark la aterizare si semneaza pe linia de sosire (restul noilor veniti sar noaptea, in somn, probabil, pentru ca nu i-a vazut nimeni, decat pe casete sterse si youtube).
—
La URZICENISBRUCK, in mijlocul Baraganului bavarez, poti intalni cei mai saritori concurenti. La meciul cu Dinamo, lui Mihai Pallander Stoica i-a sarit mustarul, dupa care a sarit la bataie, Dan Miller Petrescu a sarit cu gura pe arbitri, Hermann Bucsaru a sarit cu euro fara numar iar Santa Claus-Borcea a sarit ca muscat de…caini pentru ca se asezase pe trabuc.
—
Acesta a fost rezumatul Turneului Celor 4 Trampaline . De aici, dintre trampalini, v-a transmis Luisven Victor Ciudatu…
Filed under: Aberaţii în actualitate | Tagged: Copos, Ghencea, Giulesti, Liga lui Mitica, sarituri de la trambulina, sporturi de iarna | Leave a comment »