Viaţă de suporter. De la găleata cu apă la Internet

Portretul robot

Portretul robot

(reluare)

Am extras pentru voi, din Monitorul Sportiv partea I, descrierea oficială a noului suporter român. Cine este el şi cum arată? Iată-l >>>

<<<…Este acel om fost agitat, acum liniştit, cu reacţii întârziate, sumar îmbrăcat (pentru a nu ascunde prea multe pe dedesubt), cu faţa proaspăt bărbierită, cu părul aproape ciufulit, cu semne particulare la limita legii, dus la biserică, molcolm, care poate înfrunta ploaia şi grindina fără umbrela contondentă, fost fumător, acum lăsat fără brichetă şi, mai ales, vorbitor în şoaptă, rar, dar nu la telefon, pentru că nu are voie .

Legiuitorul, întors prematur din vacanţe,  s-a gândit şi la confortul psihic al suporterului nostru. Pe perioada participării acestuia la evenimentul sportiv, problemele familiei vor fi lăsate (în) baltă, la intrare, odată cu sticla de suc, cafea in ‘matrafox‘ sau apă în vodcă. Adio nevastă, mamă, soacră, casă!. EL este la MECI. În acest sens, numai pe durata competiţiei, se poate încheia asigurare obligatorie a locuinţei, la poarta stadionului, pentru risc de incendiu, scandal soacră acasă, spart geam copil, furat oglindă merţan, suferinţă sete a la concert Rolling Stones şi alte nenorociri provocate de adunările ad-hoc.

Cu toate acestea sau tocmai de aceea, EL, bravul nostru suporter, are voie cu lumânare fără feştilă în căptuşeală dar nu are cu ce să o aprindă. V-am mai spus în art.1,  paragraful 2,  că nu are voie cu brichetă. Chiar dacă ar fi avut voie, e corp delict şi face  fum . Nu are voie, însă, cu fum. Dacă înainte de a ajunge la stadion, microbistul a căzut în canalizarea din faţa casei, adio meci!. Interzis cu cârje sau bastoane. Poate să stea în parcare, dacă vrea, şi să asculte la difuzor scorul până se face bine . ..

Ajuns în sfârşit şi întâmplător în tribună, trebuie să ştie că aşa cum priveşte el meciul şi camera de supraveghere îl priveşte pe el. Astfel, este musai să fie cuviincios cu aceasta pentru că îl vede o ţară întreagă şi Jandarmeria pe Internet.  De  aceea,  prietenul  nostru  nu poate purta glugă pentru că nu i se mai vede. Faţa. Şi părul ciufulit. Se poate îmbrăca în roşu şi albastru sau roşu şi vişiniu, ca să se ştie ce obiceiuri are. Pentru identificare uşoară se vor purta tricouri cu reclame cuviincioase, gen : “Zuzu-zuzu ” sau ” I’m Ben-Gossu din Giuleşti “. E suficient. Te găsesc ei…

EL are si drepturi. I se permite, de exemplu,  să ridice glasul la intonarea imnului de stat şi când este întrebat de jandarm sau procurorul de la stadion cum îl cheamă şi de ce a sărit în picioare aplaudând ca zurliul. Şi pe cine a aplaudat. De aceea, suporterul de fotbal mai este asimilat şi cu acel cetăţean onest,  căzut în idolatrie faţă de mai marii FRF,  care nu citeşte stenograme şi nu zice niciodată, nici măcar în sinea dânsului : ”Mai bine stau acasă şi urlu precum câinii din Giurgiu decât să mă doară capul de atâta linişte pe stadion !”.  Poate să zică doar :  “Trăiască Liga care te-a făcut, Mitică!”.  Dar să nu ţină degetele încrucişate în buzunar.

EL, un om ca şi noi, este “Omul ” ciudat care îşi îngroapă, cu privirea specifică evadatului dat în urmărire generală, speriat şi hăituit, trist şi disperat, ultimile monede de 5 lei  la rădăcina măceşului de la intrarea în stadion …Acesta este EL, noul vieţuitor al arenelor sportive , “homo habilis al fotbalului”, o subspecie a blândului plătitor de impozite şi bilete la peluză. Pe scurt, acesta este noul suporter conform legii sau, mă rog, conform Mitică …

.
Mă  scuzaţi,  trebuie  să  închei  textul   şi   să  plec  la  meci.  Ma  duc  să  beau  o  găleată  de  apă,  înainte,  şi  să-mi pun  lumânarea  în  căptuşeală. Pa!  Mă  vedeţi  pe  Internet!

 

Barcelona, iunie-2012

This slideshow requires JavaScript.

Boldea, pe înţelesul celor mici

Boldea, prietenul lui Moldea Noldea-Toldea

Boldea era un  om, cavaler, băiat rău. Atât de rău, încât bătea oamenii bătrâni, singuri, bolnavi cu prosopul ud, ca să le ia casele, agoniseala, terenurile  şi îşi însuşea  parcul de la gară ca să se plimbe el , câinii, interlopii pe acolo. Într-o zi, Noldea-Toldea Moldea, ditamai şeful de grup, organizaţie, filială  s-a hotărât să îl facă om bun, de nădejde, membru de partid  pe prietenul, amicul, pupila sa, Boldea.. Şi l-a făcut deputat, avocat, karatist, recuperator în Camera Deputaţilor, Poporului, Parlament, condus, în acea vreme, de o fată rea de tot şi cam furăcioasă, hoaţă, ţaţă,  Roboldea Anastoldea.  În acest răstimp, miliţia, securitatea, potera cu mascaţi condusă de Coldea era pe urmele lui Boldea, karatistul, deputatul, safaristul, fără să ştie prietenul său, Noldea-Toldea şi nici Anastoldea.

La un ceas de seară, şpriţ, CSAT, generalul Coldea, alt om rău, se întâlni cu şeful lui, omul cel mai rău, capul răutăţilor, împăratul Traoldea Băsoldea, şi îi povesti despre nelegiuirile, furturile, coruperile făcute de ăla micu, răul Boldea.  Şi, într-o zi, atunci când Boldea se trezi vorbind în biserică, la Cameră, la mobil despre oamenii lui Băsoldea, împăratul,  Zeus,  marinarul dădu poruncă să îl arunce pe Boldea cel rău în temniţă, arest, gherlă, spa. Numai că Boldea află de la iscoade, spioni, interlopi şi fugi degrabă în ţările calde, verzi, negre,  peste 7 munţi şi cel puţin 7 văi. Acolo, el se ocupa cu vănătoarea. scufundarea, safariul în Congoldea şi arunca vorbe de ocară, şagă, cimilituri către împărăţia lui Băsoldea, făcându-l elefant cu trompă pe fostul său prieten, amic, şef de grup, Moldea  Noldea-Toldea.  

Drept pentru care, Coldea, mâna-dreaptă, stângă, ochii şi urechile lui Băsoldea, se dădu peste cap de 3, 4 sau 5  ori şi îl aduse pe Boldea  înapoi, în împărăţia  natală, a lui mumă-sa şi tată-su, grădina Carpaţilor, imobiliara lui Băsoldea, unde fu aruncat degrabă în temniţă, ocnă, arest, all-inclusive. Ca să fie pedepsit, pus la păstrare, reeducat, ascuns  şi să spună despre prosopul ud şi cum a furat, luat, împrumutat parcul de la gară. Iar Boldea, după ce se odihni exact 7 zile şi 7 nopţi, hotărî să spună, zică, scrie, povestească  tot ce ştia despre elefanţii cu trompă, Anastoldea , Elenoldea Udroldea, Bocoldea, cu cine a furat firfiroldea şi alte lucruri rele despre împărăţia, tara, gaura neagră, locul de furat al lui Băsoldea. Şi s-a făcut linişte, tăcere, mucles, blat. Şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi, alegeri locale, alegeri prezidenţiale, revoluţie..

Sport urban – Ciocaneste dar nu fugi !