Cronica după Ureche (XV)-“Din care se vedi precum că viaţa me di hronicaru e mai grea ca ˘lu Gojgaru´´

Hronicaru şi pretinu hronicar Aristotelu

D-apăi truda di  hronicar nu e aşe cum crezi tu, cetitoriule, carele stai la căldurică  cu fesu pre urechi, în scăunaş du bideu, fotoliu domnescu la ofertă cu masagiu sau la pătuţu cu salteluţili Dormeo cu popcornu americănos la gornet în poală şi  te holbezi  pre toati posturili teveu la toati crimile di la Garagal  cu Lili Ruse tocmai pân la hoinar pescaru prin parcu ioreu cu peştii di cartier. D-apăi, treaba me carele-i? Nu, nu e huzuritu la soarili cu uzo şi ţaţiki la Greţili. Nu, aia e trudă di boier, di Udrea, di Hrebenciuci, di Băsesci, di alţi neguţători di  corăbii, de nu mai ave ţara amu niciuna, de trebui să facem acu negoţ cu vikinjii şi schimoşii pentru o paporniţă di hamsii.

Foami mari, viaţă-n chingi. hronicar făr` di opinci

D-aia io  tot  cercatu  să îl prindu live pre Vodă Iohannisu când dădu hrisov cu giurăminte în Casa  Norodulu la al doilea mandatu da el dădu fuguţa la Hermanstatu că avu bugetu de helicopteru măritu şi nu ne mai văzutu până la anu, nici la skiu că nici zăpada nu e la pârtie şi nici soare la Maiami da anunţatu în mesagiu că la anu şi la mulţi ani norodu să fie sireac da gras şi fericitu şi îmbuibatu la Revelionu, fără Dragnia la divan, doar cu ţuică de pufoaică şi Cîţu boier iconom, carele face împrumutu dupe împrumutu de nu mai are nemica prin buzunarili di popă la sumanu ţării româneşti,  şampanii cu găureli  şi Loredana în ştrampi di plasă  în Piaţa la Constituţie de îngheţatu şi artificiili lu domniţa logofăt Firea că nu mai dădu niciun foc decât la brăduţu de Crăciun care veni pomperii abea a doua zi da musai dădu paralili  la otomanii lu Erdogan pre cinşpe tramvaie cu uaifai şi se strică la prima tură în staţie la Grozăveşti că băga răzeşii juni di la Politehnică aifonu 5g în priză de făcu incendiu pre linia lu 41 şi se blocă iar metrourili de parkă era #rezist în piaţă la Sică cu Barna şi oastea  lui carele vinea di la tratamentili eco cu Aiahuascile, de nu mai ştie nime care e şpion şi care e  bolnav de şale.

Hronicaru la tabăra di creaţiune, la monastiri Efrem

Iaca ezagt aşe fu. Şi  io am fugitu atunce di la deputaţi ceia duşmănoşi unii pre alţii taman ca ienicerii lu Soleiman la Podu Înalt, pre gios, la concertu de ciripeli în Piaţa Victorii la sedinţa di gowerner divanu ad hoc a lu Mandolină Sică pârcălabu da nici el nu era acolo că ţinutu divanu noaptea ca hoţii şi io dormeam ca zmeu aghezmuitu lu Ion Creangă atunce, numa că Sică o şterge mintenaş de frica lu hronicaru să nu afle oastea că umblă la pensioare şi plecă la hanu Furnica să facă Revelionu la Sinaia cu Raluka al lu Ţurcanu di la Moscul de nime nu ştia ce a  făcut ea la polcovnicii FSB lu Putinu şi acum taie. Pensiili şi salariili la felceri şi muritori di foami carele o are cea mai mică. Pensioara de agiutoru socialu la famelii cu 10 puradei. Noroc că măritu la prunci alocaţiili da nu ei ci pesedeii lu ocnaşu di Dragnia carele le dădea ciolan pe varză di Anu Nou la gherlă la Rahova. Şi o halcă di colac dacă era cuminţi şi nu făcea problemi, cerea permisii şi vrea portocali di la iubita lui la desertu.

Umbra lu hronicaru pre Olimpu, acas la pretinu Zeus

Şi io tare veselitu şi datu cu ceară di vespi tălpicu la sănioară şi patinili când auzitu de ninsorili, troienili care vini ca pi vremea lu ienicerii lu Mehmet în troienili celea di  la Războieni. Şi nu veni nicio zăpezică, numa vreo 4 fulgi, de restu lapoviţă, de înjura pre mincinoşii pinochiştii di la meteo oaminii care crede că se dă pre gheaţă gratis în Piaţa Constituţii şi nu merge la City Mall să dea un meleon pre minutu. Şi uite aşe îl văzu hronicaru, obligat-forţatu, pi Brenciu şi Smaileiu, că nu ave pre cine să vază, că toţi era scumpi, Boni M vine cu pleibeck că nu mai aude ca acu un secol, da doar la Techirghiol la vară,  numa Fuego împodobeşte bradu la Chişineu, e gratis moca, bradu, da lu  Fuego poci să dai şi în rate şi Delia cântă pre avionu  la Tailanda via Dubai, de intră pilotu în picaju  când auzi că Mandolină vre să îi taie pensioara specială, la ora aceea din noapti, că ave  parale din giuriu di  la ai umor. Delia, nu pilotu.

 D-aia zicu că hai norocu la anu 20 şi 20, cum zice şi domniţa Veorica, să aveţi şi sănătate la prunci că acum are şi alocaţia mare, să ia covrigei şi o gogoşică, hai toarnă paharnice beutura în pocalili cu găurele, beutura nu pocalili, şi om vede dacă  ne-om mai trezi mâine. Adecă, la anu şi la mulţi ani!

Cronica după Ureche (XIV). ,,Turcii şi cu otomanii ne-au julit toţi gologanii”

1 gologan moldovan

¨¨Carele venitusau Măria Sa pre tronu Moldovii di la Pompeii ceia talieni, în loc să bea la beri cu duduia Şmerkelu,  şi mintenaş în crucea verii di Sfântu Ilie mai spre toamnă  adună pri boierii ce era prin preajma palatulu di striga din bucium tri zile şi tri nopti până apăru  într-un târziu, pre la apus di soare, Movilă stolnicu, ăl mai coruptu boier din regat. Şi întrebă Măria Sa pre acel boier coruptu, da coruptu rău di tăt:
– Apăi ia ziceţi, mărite stolnice de nu mai încăpeţi în şalvari di măreţili burţili voastri, pre unde sunt ceilalţi boiernaşi? Dacă dă osmanu ieniceru spahiu taman acum mintenaş prin Moldova, apăi noi cum strângem la oaste dacă voi sunteţi în conced?.
Şi răspunse al lu Movilă stolnicu, aşe mai jmecherosu din fire, rudă cu Movilă a lu Burcel, carele se înfipse săgeata lu Vodă taman acolo, că era locu perfectu de vilanu mai mare ca a lu Videanu din Snagovu, taman când perduse toţi gologanii şi moşia la Nana, la ruleta lu ţaru Petru , pre calea moşnenilor :
– D¨apăi, Măria Ta, noi suntem aice di pi vremea lu coana Veorica şi Petru Rareş  carele erau pretini cu turcii lu Erdogan bei, aşa că di plictisu cela uriciosu am plecatu carele încotro în conced di afaceri la Stanbul, Antalia şi Kuşadasi şi am zis să ni batem cu otomanii la răzbel da mai la iarnâ, sezonu doi, noi numa cu plăeşii puţintel mai bătrâiori, aşe, şi numa ¨¨restling stail¨¨, de chichi la oha, asta dacă bagă bonusu spahiu la chiliili di 4 steli cu ¨ol inclusivu¨¨ cum scrie la hrisovu cu portocolu secretu, păcat că  ăştia are bucate făr di porc şi jumeri că nare otomanu din aste merinde cu mititei şi sarmale şi ciolănel. că de aia a şi plecatu Veorica la negocieri…Di foami, di seti, di racheti sol-aeru  şi pesta porcină,  d¨aia…
– Da¨ hatmanu Cocoş pri unde îi ?
– Esti la turci, Măria Ta . Degustări la beciurili domneşti…E sireac rău, sireacu Cocoş.  Abea i-a dat de milă pe veresie, cadou di divorţ,  tri galbini şi şapti merţani, surioara lui, hangiţa di la Dubai, di la crama lu vodă Decebalu.
– Da¨ muscalu Alecsandrov, unde ii?
– La turci şi el, Măria Ta…Ăsta-i sireac de când s-a născutu. Da are noroc în iubitu la domniţe. Că vini şi domniţa Elena di la Coasta Bica, dupe ce o scăpa di interpolii ceia duşmănoşi, cu copchil cu tăt…
– Da¨paharnicu Ludovicu scripcaru Strugurel a lu Mandolină, unde ii?
– La otomanii ceia cârciumari din Galata ori Capadochia şi el, Măria Ta. E cu capu prin nori, se dă cu dervişii zburători în baloanili cu aer cald mongolfiere, se crede la Piatra în telegondolili lu boier Pinalti  şi face selfiu da numa când nu e mangă ca să nu cadă din mongolfieru……
    O linişte se lăsă mintenaş, de puteai să auzi sgârţâitul di la măseluţili lu Vodă carele greşitu felceru extracţiunea. Şi o dată se înverzi la faţă vodă Werneru precum frunza nuculu şi votca di pufoaică, de mai-mai să nu-l miruiască cu sceptru domnescu binecuvântatu în moalili capulu pre stolmicu cela jmecherosu.:
– Aşe ??? (urlă vodă precum bourul din codru), da ia mai bine zi tu, stolnice, câţi boieri o mai rămas aice prin palat?
– D¨apăi numai io, Măria Ta (rosti Movilă cu glas de pitulice la rotisoru)…
– Haidi, bre, auzi stolnice, da¨ tu di ce nu ai plecat la turci?
– (ruşinatu, printre lacrămi cât măslina pre grumaz) Păi,…eu plec în Tasos, Măria Ta. Ţin regim şi nu poci pentru ca să mănânc decât numa musaca di miel cu ţaţiki, la Limenas. D¨aia!¨¨

………………………………………..
Cam aşe o fost prin vremurili acele. Foami mari, bre!

 

(in actualizare)

Cronica după Ureche (XIII)-“Cum trasu vodă săgetutza către chiliutza Lac tri şi hatmanu Dragnea tras ţeapă şi cum vodă bătutu mingiutza cu raketutza în timp ce hatmanu Dragnea bătut codrutza. Sau dimpotrivă”

“O, cal frumos”. Cu Pegasul nostru poţi uita de Boeing-ul lor

in memoriam George Beza

Carele am scrisu o samă de cuvinte ce suntu audzite din om în om, de pre la procurorii ceia pricinoşi, de pre la iscoadili urechioase sereioase şi tuşica Codrutza de la denea. De oameni vechi şi bătrâni precum conu Gâdea HD de la antenili și în letopiseţ la Constitutzie nu sunt scrise, ce s-au scris aice şi în dosărelili prefăcutili, după domnia lu Traianu–vodă marinelu pensionaru da’ întorsu în câmpu muncii la locu faptii că plictisitu acas să aştepti citatziili înainte de domnie lu’ Iohannis-vodă. Deci cine va ceti și  le va crede, bine va fi, iară cine nu le va crede, iară va fi bine şi amenzili nu va lua şi nici nu va sughiţa; cine precum îi va fi voia, așa va face. Da’ să nu o facă pe martoru protejatu degrab turnătoriu dupe ce trecutu balamucu. Mama loru.

 Iohannis-vodă cel neamţ şi mare vorbitoriu către norod, da’ mai mult în gându, luund domnia  ţării cu junii hărmăloşi şi liberi și viind pesedeii baroneţii în dzilele lui la putere, i-au bătutu foarte rău pre penelei și au luatu și Cetatea Albă lu Videanu și Chilia Lac Tri şi Divanu şi Governu de la turci. Pardon, de la tehnocraţii lu lipcanu Cioloş care fugitu degrab la boiernie, de unde şi venitu, da’ mai statu o lună, două, să dea cu împrumutu pe vecie auru di la răzeşii moţi, da unii dzicu că dispărutu în ceaţă acolo, de unde o venitu lumina şi întzărcatu Mutu iapa la Anderlecht, la Brugzel. Că nici nu mai şti, dragă cetitoriule,  cine di la care şi de ce  a luatu puterea şi năravu.

Şi îl chemă vodă la ceasu de seară şi pre boier motorizatu Tăriceanu şi pre marinelu vodă trombonistu pinochistu care nu mai ştie nime care pre unde umblă precum găinili fără capu prin ogrăzili prădati di hoardili reunite de ciolăşei julieni userei şi pemepei. Iohannis-vodă cel neamţu multe războaie au bătutu, cel mult unu şi cel puţin la anu’ şi la multzi ani, în veacu vecilor, că Moldova nu e a mea. Şi nici a lu vodă Traianu că i-a luat vodă moscalu moldovanu Dodon paşaportzelu. Ghinion. Și așe să aude din oameni vechi și bătrâni că, câte războaili au pierdutu, atâte mănăstiri cu biserici n-au făcutu ci plecatu degrab la Maiami, la finu cumătru care ţine chiliile cămărutzele palatili  lu vodă curate, să bată mingiuca la părete,  da nimerica nu ştie câte mai are. Mingiutze.

Iohannis-vodă, carele face lucru bine făcutu de alţii şi mare propritaru de bojdeuci din medităţii când s-au apucatu să facă Chilia Lac number 2 poroclită şi Cetatea Neamţulu cu terenu di tenis cu mingiuţze gălbioare, au tras cu arcu Iohannis-vodă dintr-un vârvu de munte stâlpu Vodafonulu ce este pre lângă mănăstire la Cotroceni lângă cutia cu sepepei la porţili di la Leu şi Cârnatu cum zice de şagă norodu. Și unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în oltariu şi terenu cu zgură. Și este mult locu de unde au trasu pănă în Chilie. Cam dzece stătzii di trin galbin făr’ de cai. Pus-au și pe boiernași de au tras, pre vătavu de copii coniţa Gorghiu care spărie  copilaşii că le fură Ponta globuletzili din pomu și temili la galigrafie şi pre Blaga momental detaşatu la beciurili domnescu. Deci unde au cădzut săgeata vătavulu de copii au făcutu fileu la terenu cu mingiutze, iar unde au cădzut săgeata unui copil din casă făr’ de teme la galigrafie au făcutu clopotnița. Pardon, adecă scaunu arbitrulu de scaunu: codrutza Coniţa. Pardon, coniţa Codrutza.

Iară Iohannis-vodă făcu strigare la tevereu si pe feisbuku “La multzi ani, norod credinciosu 20%, în sănătate şi vin la ofertă în pocali. Alles gutte and a hapi niu iăr!” că l-apucatu remuşcările în ingleză şi au făcut căutare tuturor românilor carii era cu dânsul da’ mai mult era printre spanieli şi talieni cu gândul la Revelion şi pârjoalile jumerile din strachini scăpate de mâna lungă a cioloşiştilor și i-au întrebat, merge-vor cu dânsul la Maiami au ba, ce toți au priimit să meargă, în cor, că într-alt chip nu avea cum dzice, că nu avea cum merge într-altă parte de răul tălhăritului şi teveaului, da’ cum încăpe toţi în avionu şi de unde atâte mingiutze şi rachetutze? . Da’ Dragnea hatmanu zisu lu vodă să meargă liniştitu că e locu pentru toţi cei 3 răzeşi credincioşi şi doamna în airoplan. Cu tăt cu raketutze.  Şi mingiutze.

………………………………………………………………………………………………………

Carele si io ditamai cronicaru mai bătrînelu la minte chiar decât conu Gădea HD, cronicaru după Ureche, eram gata să săvîrşescu cronicutza făr a spune domniilor voastri cine rămas în ţară dupe ce plecatu la Maiami vodă să facă praznic de pierdere răzbel cu pesedei că hatmanu Dragnea scrisu pre totzi pesedei buni de polcovnici de Govern, vreo 2436 şi pe vel Grindeanu şi  kamikaza Sevil, într-un izvod şi l-au dat la vodă care a dusu izvodu la sala tronulu taman în fundu curţii şi aşa dzicu iscoadili că iscălitu cu mâna lui şi felicitatu de pe tronu turcescu dedeman printre sudălmi de bine şi la mulţi ani la beciu pre slujitorii ministroşi pretini cu Dragnea carele degrab fostu luaţi la ocheadă di conitza Codrutza care ţine cheile de la beciu domnescu sub perină să nu le şterpelească Ghiţă haiducu, fugitu momental în codrii care nu se mai egzistă din deşertu di la Izrael la vale, prin Balestrina.

Apăi, dacă-i aşe, toarnă paharnice în pocale beutura cu găurele de la portogheni şi julieni că mai prostu ca acuma nu mai fostu şi om vede mâne dacă vom mai deştepta…La bună vedere şi întru mulţi ani de dzile ! Sus pocalu şi zi-i vornice guristu copilaşu minune lu Tom Ali Moshu la zongoră manelutza preferata lu vodă neamţu care uitatu vel banu Cioloş să aducă boing cadou de Santa Klaus lu vodă şi trimisu la Maiami pre un murgu mârţoagă înaripatu: “O, cal frumos!”. Şi vornicelu bucălatu Fuegu mintenaş ticluitu plagiatu şi el din ţări streine, de la Chişinev, manelutza cu hrisov către mămuca lui ca se plângă’n hohote tot norodu di Revelion: “Împodobeşte mamă calu că mi-o furat rromanii bradu”. Mama loru la toţi, aşadar. Făr’ de discriminare. Sol major:

Cronica după Ureche (XII). “Vizonu Măriei Sale în vremuri di bejenie”

Vizonu Măriei Sale (sursa ziaruldeiasi.ro)

Carele s-a întorsu vodă Klaus din bejenie, de preste marea cea mare, exact taman când norodu şi uitase de Măria Sa cu atâta conced di vară prelungitu preste iarnă şi tot aşe, dar nu mai ave încotro, pentru că veni Ziua Unirii şi tocise mingiuţa di atâta bătut la malul mării celei mari, la Maiami, printre americănoşii ceia zis şi yankei. Şi cum venitu înapoi la trebile ţării i-au făcutu boierii cadou di casă nouă un palatu gomosu, luxosu, grandiosu la Vila Lac Tri, poroclită mintenaş di norod “Cetatea Neamţulu”, după modelu “Beciulu Domnescu”.

De ruşinică, dis de dimineaţă, vodă nici numa nu măncă salamu cel săsescu cu frigănelili di la mec-donaldu şi luă în zori drumu la Cetatea Ieşilor, unde era divan mare cu norod adunatu di foami cu plăcinţeli şi mititei, da nu amu, ci de Paştile blajinilor, unde dăde stolnicu Nechita şi sarmale la nevoiaşi, numa câte cinci, ba şi ardei pişcător cu pocal di ţuică din pufoaică, da numa dacă nu intra la ocnă din pricină precum că domniţele amantili fugitu la deneau şi pârâtu stolnicu gelosu, pricinosu, pesedosu, degrab tăietoriu de teii din Parcu Copou ca să nu mai ste norodu vara la cules de florili aromatili medicinali căţărători, atârnaţi ca maimuţili gibonii prin copaci şi să uite de răzbelu cu otomanii tehnocraţii lăcustili lu vodă.. Iaca aşe.

Da’ tocmai ce şi noi om luatu prin mirişte, ca boii scăpaţi din jugu lu vodă Traian la Nana şi uitatu de vodă căciulatu. Să revenim la Cronică. Drept îi că aşe cum agiunsu la Ieşi, la distracţiili, petrecerili, fandacsiili norodulu dezbinatu di Ziua Unirii, vodă Klaus tras ţeapă, dupre modelu lu vodă Vlad, şi lăsă degrab răzeşii tremurându de frig în jurul statuii lu’ domnu’ Cuza din Târgul Ieşilor iar Măria Sa întinsu hora cu hatmanu Cioloş în mijlocu drumulu, printre cei calici, de se zburlea căciula din blană di vizon modelu Emil Bobu-anulu Domnulu 1987, care nu se mai ecsista decât unu singuru prin Ţara Românească şi ăla împăiatu, la Antipa. Vizonu, nu vodă Klaus….

Şi lăsă răzeşii să dănţuiască în giuru statuii până în miez de noapti, până se toci pingelili la opinci, iară vodă se porni pre gios cu alaiu domnescu la beserica Tri Ierarhi, ca se viziteze moaştili şi stăte la glumili cu poporu de pre marginili uliţei, da’ norodu de fericiri şi emoţiili dăde numa scrisoreli cu răclamaţii lu Klaus, care zice la toţi că bine v-am găsitu. Şi când agiunsu la Tri Ierarhi, de bucurie, norodu aruncă fesurili, băscuţili şi cuşmile în sus şi strigă “Trăiască vodă Klaus!” da vodă nu aruncă nemica doar o privire la oşteni care stăte cu baioneţili în sus şi cântă de bun găsit sau la revedere, că nimeni nu mai ştie dacă venitu sau plecatu vodă.

Aşe o fost când în târg la Ieşi, de Ziua Unirii, vodă Klaus şi răzeşii care şi acum gioacă hora di foami la statuie, doar-doar o dăde o cinzeacă stolnicu Nechita. Aşe o fost în vremuri di bejenie, la anu 2016, că şi cronicaru dupe Ureche agiunsu acas’ taman dupre o lună, cre că ave ceva secărica aceea lu Nechita….D’aia şi vă urăm la bună vedere, dacă om mai pute’, oamini buni şi cetitori notorii!     (articol în actualizare)

Cronica după Ureche (XI): “Voroavile di şagă ale lu’ Cucu Vodă la şpe şi olecuţă fix”

Carele fieşce pasere pre limba ei piere

Carele Vodă, zis şi vodă strigoieru Cucu, iese din palaturili domneşti taman exact la doişpce noaptea fix, de nu are somn şi semnează hrisovurili di referendumuri ca să se ţină degrab, la calendili greceşti, de zice logofătu Ponta că e neseriosu şi oleacă di mincinosu, pinochistu. Mai ales mincinosu cela di boieru Crin, hatmanu di la divan, care voroveşte şi el,  precum paserea papagalu moţatu, peruşu mp3:  „ba tu, ba tu”.

Numa Cucu, poroclit aşe di norod, precum paserea care stăte în cuibul altuia, că nu are niciun bordei, da’  Cucu Vodă are tri căsoaie, una chiar în Herăstroaie,  cu covată, pisjină de încape tăt  lotu  di  kaiak, cu Patzaikin şi lotcili loru cu tăt, şi cine ştie câte conacuri  la fetişcanili pre numele loru adevăratu da’ în hrisoave pre numele lu nenii şi tantili lu Sida, care aflatu metoda di la cocoana boieroasa vuitoneasa  Elena, care nu mai e nici ea cu paserea Cocoşu, acum e cu animalu porcu, că tăiatu scroafa un răzeş di la moşia Romanulu, da ea face poze pe feizbuk cu cârnaţu şi dânsu, dumnealui, tranşatu, în curtea omulu sireac. De zis sireacu răzeşu bogdaproste de porc, că dăde şi o cană de vin fiert la B1, da’ era prea multe televizii aduse de cocoana vuitoneasa, că dăde faliment răzeşu dacă împărţe la toţi.

Iaca ne-am luat cu şaga şi am uitat că cucu o zburat la pădure, în ţarcu, la Predeal, pre moşia ţării  Şi luă cu el şi televiziile, să stea la poartă,  să îngheţe lemn acolo şa, să  ştie norodu când ese Cucu. Pre uliţa cu omăt de juma de toiag, omăt care era şterpelitu de pre dealu Clăbuşetulu, noaptea, când dorme cazacii ceia care traje cu tunurili di omăt pre pârtii, de nu ave răzeşii în conced cu ce se da la vale, ziua,  cu săniile şi punjile di un galben, di la promoţii cu tigăi, la „Care.furi.mă”. Şi uite aşe norodu răsuflatu uşuratu că nu le mai iese, pardon!, Cucu la şpe şi olecuţă fix. Jale mare . Da’ amu e iarnă şi e frig la cuc, unde să iasă, bre? Da’ el tot  ese prin dos, pre la televizii, şi fuje cu atelaju, trăsura pre tălpici, ‚omăt-board’, ca să se întâlnească cu vuitoneasa cocoşeasca, scrofuloasa, dacă o hi isprăvit di cârnăţărit, lebărit şi şuncărit tot porcu di la Roman.

De zice norodu, de doru lu fantomistu, omu nopţii, nevăzutu  Vodă: „Nici că-i aşe, amu nu mai ese Cucu, că e frig la Cuc, da’ de referendum, astă vară, la 40 di grade, pre zăpuşală, de ce n-o ieşit cucu? Aha, că era prea cald . La Cuc. Atunce, zice unii răzeşi liberi prea şugubeţi, băgaţi, introduceţi, vârâţi cucu în colivie la răcoare, vara, şi daţi-i drumu, iarna, la căldură!. Ca să se înveţe minte, să iasă numa’ când trebe, mai pre dziuă, aşe”.  Da’ ei, adecă judele şi temnicerii, face ce vre, nu îi dă drumu nici măcar lu zapciu Becali, carele zice mă nenorocitule, bagabontu,  hahaleră, carele era şi credinciosu pre deasuprea, de luat la goană pre colindători cu capra şi ursu anu aista…Da’ mai zice norodu, că ce o hi făcându Cucu în căsuţă, la pădure, la ţarcu din Predeal? Da’ eu aflatu di la un cuscru, leat cu nenicu lu Surdu a lu Sepepeu, iscoadă şi oştean di pază la ţarc. Cică Cucu face ghiduşiili, jocurili di cabană, dăde din aripi, face tumbe şi glume de râde şi nepoţica de 5 luni, care aruncă în el cu globuleţili di la pom, când îl vede pre Vodă aşe hazos. De un globuleţu nimeritu exact, directu, taman în ochiu dreptu a lu Vodă.

Şi zice Vodă, pre la doişpce fix, la predeluţă, de băgă în căsoaie de milă şi pre bieţii oamini di la televizii vineţi de frigu, aproape amputatu degitili pre microfonuri, ca se audă norodu ultimu mesagiu lu Vodă Cucu di Revelionu. La şpe şi tri sferturi olecuţă trecuti fix. Şi începe vodă discursu, iaca: “Anu Nou e amu şi  zic la norodu meu ce am de gând la anu să fac. Vreau să ve omenesc, aia vreu, ve trimit la Jina, la Ghiţă ciobanu, că el are şi miţoase, şi nelimitate, şi smarturi la ofertă. Ia uite, dom’le, cine o scris mesagiu aista, e scrisu lu Ureche, d’apăi… Elena, vreau şi io! Că numa io şi norodu meu e alături di mini, de trecut io di referendum cu Barroso cela, portoghenu, dimpreună tuspatru cu nemţăloaca aia di logofata Jmerkel care face cât doi . Apăi, eu ce suntu? Suntu, ca şi voi, norodu meu obiditu,  o picătură di muştar pi un castron cu mici. Mici di tăt. Mai mici dicât Ponta şi Crinu.. Cum zisu şi Miron Mitrea Costin, hronicaru: „O, hamei, hamei, hamei!”. Nu am altili stihuri mai buni. …

(carele continuă Vodă dupe o pauză de reklam la bericioaică) :”…Da. O să pun hamei, ca să iasă gustu puternic şi amărui, pre 300 de arii, pre moşie la Nana, la Călăreşi, că moşia nu e a me şi nu e voastră. E în lizingu la CECu, în vecii veciloru. Iară vecinica me, cocoana pupila Elena, o să pună livezili, să stăm la umbră la corcoduşu altoitu, la răcoare, vara, dacă nu ne-o da Ţara Românească, Ardealu or Moldova me dragă răcoare pre gratis, prin beciurili di la Jilava. Ptiu. Pişcă pre limbă! Să hie la ei, la uselei, acolo. Precum io mai zisu şi la anu cu episodu dintâi. Acum slujile, guvernili, divanurili trebe să să afle sluţi, chiori şi proşti, să slujască stăpânulu, şi stăpânu să miluiască pre sluga preaplecată  aşe cum vre el . Numa că şi ei s-o deşteptatu. Nu mai e logofăt Bocu. Adio, PD, adio, PDL! Mă mut la Nana.” (aici dăde Vodă din tote aripile, mâinili da’ nu îl vede nime, nicio televizie, că toţi fugitu la plăcinţili, jumerili şi traje cazacii cu tunurili, de ciudă că n-are omăt,  şi flintili şi artificurili spre ceriu înstelatu).

…
Aşe o rostit Vodă pre la teveuri ultimili voroave di şagă di Anu Nou, din domnia măriei sale.. .Şi noi, hronicarii, sireacii cu duhu, fomiştii, zicem la felu. Acum nu mai e proşti da’ mulţi. E mulţi di tăt. Apăi, dacă-i aşe, toarnă paharnice în pocale beutura cu găurele di la portoghenii lu Baroso şi om vede mâne dacă ne-om mai deştepta!
La bună vedere şi întru mulţi ani de dzile !

Cronica după Ureche (X). “Mesagiu lu Vodă plecatu’ di acas’ la predeluţă”

Adio, bre!

“Carele am săritu’ degrab’ din straili cele domneşti că enervatu’, scosu din ţâţânili, stropşitu’ preste măsură. Nici alti cămeşili fără dunguliţi (ptiu!) nu găsitu Doamna Maria să  aparu în faţă  la norodu feisbuşist ca omu din topor adicătelea din popor, care se ştie cum suntu. Şi am agiunsu aice, la predeluţă, carele trebe să dzicu de cei ghiauri, otomani, migratori, calici sau  portocalici,  din oastea’ lu Blaga să purceadă de mâne pre unde o vede  cu ochii loru, drept adicătelea aşe:  Macovei călare pre ei, Bocu la Napocu iară  hatmanu Videanu pre la Coasta d’Azureanu, cu tăt cu tabli-ţintaru şi iahtu cuscru tasu lu Sida cu tăt. Iară despre partea muierească se ştie cât de drag e mie,  cocoana Ilena vutoneasa, papucioasa Dolşe şi Gabanu, carele dzicu că mult jertfitu pentru ţară, norod şi sufleţelu’ propriu, multe poşeţi ascunsu’ prin podurili casele, viloaile, palatili,  di ruşini faţă di norod, că nici nu mai ştie unde e cheili câte palatili e.

Carele dzicu  că aşe o fost  la alegerili din oastea domnulu’ din cauza la cel câine ce va fi  buldogu degrab’ la temniţà, cotigă, lazane. Şi să fie la ei că Io, domn al Ţării Româneşti, Moldova şi Ardealu’ (drept facă-se voia loru’ de ungurenii lu’ Razvanu cu zimbru de Kobe), amu’ în faţă la predeluţă chiar şi fără gravată, doar aşe, fără coroană pre cap, dzicu vorbă mare: “Adio la voi !” (drept pentru care, agiuns aice, Vodă plecatu de acasă la predeluţă dăde din mâni ca apucatu’ de tremuru’, parkinsonu’ incipientu’, electrocutatu’ la tri şi optdzeci di volţi, ca cei muţulachi di la maşinili domneşti, jipanili,  merţanili când dăde prin gropili lu Pinalti la Cetate Neamţulu când nu merje telegondolili că cocoana boieroasa Ilena e la Roman, la răzeşii ceia carele adusu voturili  la moşie, că altceva nu are).

Drumurili, potecili, cararili se despartu aice.  Adio la voi, bre!. Norodu’ meu nu e tagma jefuitorulu’ carele fuge ca otomanu cu biru’, peşcheşu, şpagu, urnile di la alegerili carele a furatu şi pietrili di la morili di pe Siret pi galbinii di la doamna Ilena di la frunza ei din Ioropa şi cu Cocoşu ei cu tăt. Cu parcărili di la Cetataea lu’ Bucuru şi staroste Oprescu felceru carele nu traje galoşu dupre el. Ca şi io, d’alminterea. Că d-aia mai dzicu odat’, pote cineva nu ie la caşili lor precum io, n-are feizbuk de sireac şe e şi aude ca cucii. Drumurili noastri toati, aşe cum dzisu spătaru Dan, astăzi nu mai e dimpreună. Jumatati din voi la Ana, jumati la Caiafa şi doamna Ilena rămâni cu mini da stă la voi. Adio, pedei, adio, pedelei. “

Că aşe o fostu cum scrisu’ şi hronicaru după Ureche, carele de atunce rămasu cu ticu lu’ Calachi  şi badea Mircea care face şi acum din mână ca muţulachili cel agăţatu’ la oglinjoara di la jipan. Că rămasu şi o vorbă de atunce la norod. Când apăre Vodă pre calu’ lu şi sepepeii în giur, dăde din mână la norod şi norodu’ la fel la vodă, şi râde norodu’  şi  dzice ( în gândul lui): “Adio, bre!”.

.

Cronica după Ureche (IX) – “Traian vodă şi botonu tri”

Vodă, piratu şi logofătu

Şi fu vremurili cu ciumă lu Caragea, foame lu Ceaşcă şi mazilire sospendare lu Vodă Traianu  zis în popor şi ‘marineru cu boton‘, că aşe rămase vorba. Carele plecă vodă gonitu alungatu  de pre tronu în bejenie ziua la Cluj la mitingu cu răzeşii ungureni ai  lu logofătu Bocu şi noaptea în Herăstrău la chefurili domneşti de lăsă tronu împrumut lu vodă Crinu. Carele se tredzitu vodă cel nou dimineaţa mai spre amiază, cu soarele de 7 suliţi, că servitorii plecatusau de la palatu cu tot cu marineru şi lăsatu porţili deşchise la Cotroceni de venitu toţi piţigoii şi şticleţii din grădinu botanicu de ciripitu întru veselie prin toţi copacii că se sfărşitu scandalu iar marineru e la timonă pre calu Loganu cu vântu la pupa încotro vădzutu cu ochii…

Amu, prin palat se aşternu linişte, de vodă interimaru strigă cât pute din bojoci da nime nu respunde.  Numa un  pârcălab Lăzăroiu surdu rămasu de la ultima oaste a lu marineru. Care nu înţălege nimica şi dăde din umeri. „Apăi nu e nime prin palatu ?”, „Nime, Măria ta. Şi eu am conced”,  „Ce e aice, numa oşteni de la sepepeu şi fantoşe cu pionieri de nu poci dormi nopţili de cald şe îmi e?”, „Sepepeu şi fantoşe, Măria Ta”, „…Că aeru nu merje, ori corentu şterpelitu de băieţandrii ceia deştepţi, că apa nu curje, numa vin şi răchie de viski?”, „Nu merje, căci şterpelitu, da’ curje după gust, Măria Ta”. Şi plecă şi aista degrab, trimis mintenaş de vodă în conced..

De căută vodă prin tote cămărili cu şcheleţi, beciurili cu vin di la Soroca, prin podurili  şi  pre sub paturili domneşti. Nimeni şi nimerica nu respunde. Numa piţigoii cari piţigăiau mai abitir audzindu vocili străini în casa lu marineru plecatu di acasă cu pluta în bejenie.  Carele, într-un târziu, vodă Crinu şe aşeză obositu pre tronu şi vădzu o cutiuţă văcsuită în negru cu tri botone la capu patulu domnescu . Ce fiindu curiosu din fire apăsatără vodă Crinu pre primu boton de să spărie credzu că făcu infractu. Deodată se deşchise o uşă din peretili dinspre răsăritu şi apăru cocoana doamna Elena în neglijeu cu botoşei Vuiton care mai apucă atât de dzisu: „M-ai chematu, Măria Ta ?” după care dispăru de unde veni mai răpidi decât Suliman Paşa la Podu Înalt, vădzând că locu lu marinaru vodă piratu e împrumutatu de altu vodă .

Atunce, vodă Crinu  enervatu tari, tari di tăt, şi apăsă pre botonu al doilea de la cutiuţa cea neagră. Ca din senin, la marginea fereştrii ce dăde spre copacii cu piţigoi se iţi pre vârfurili la conduri logofătu Bocu carili mai apucă atât de dzisu înainti de înverzi la faţă parcă era estraterestru  bolându de gălbinari: „Ordonaţi, Măria Ta!. La loc comandu.” şi se făcu nevădzutu mai ceva ca stafiile beţivi arvuniti di Voronin din beciurili palatulu ziua în amiaza mari. Văleu! Atât îi mai trebui lu Vodă stagiaru Crinu.

Furiosu, cu ochii ieşindu din capu ca la melci de nervosu, merge la cutiuţă şi apasă la botonu tri, musai de la stânga la dreapta sus. D-apăi, oamini buni şi drajilor cetitori di  bloguri obscuri, odată cădzu vodă Crinu în genunchi şi făcu zeci şi sute şi mii di mătănii. Numa atât audzi oştenii sepepei ce traje cu urechili de codoşi ce ie de felu loru : „Doamni, cică zise vodă provizoriu, da aista e minunăţie mari, iartă-mă di toati pacatili, aşe ceva nu credzut”. Da’ nime nu şti cu adevărat ce apăru la botonu tri, ce s-o întâmplatu după ce vodă Crinu o apăsatu cel boton.. Noroc că vodă lăsatusau un hrisovu în cari aşternu spre pomenire ce s-a întâmplatu atunce. Carele aşe spune şi hronicaru cum audzitu că e. Cică vodă apăsatu pre botonu tri şi o voce se iţi din cutiuţă: „Alo! Aţi sunat la 112, informaţiile sunt la botonul patru”. De aia dzic şi io că aşe o fost.  Sanatati la norod !

Cronica după Ureche (III). “Musteaţa lu prealuminatu’ “

din arhiva 2008

după :” O samă de cuvinte ce suntu audzite din omu în omu…”

Lumină Vodă, purtătoriu de musteaţă

Vrând să purceadă la votatu, într-o duminecă dimineaţa, în târgu la Pipera şi ieşind în iţari Armani cu calu Maybach la vilele domneşti ce era pre moşia lui, au audzit un glas mare de om strigând să îi aducă degrab rolsul din garagiu că vre sa agiungă la “rota” sa. Şi îndat au trimes pre Zmărăndescu în tote părţile ca să îl găsească pre acel om. Şi l-au aflat pre om la Lido, la cazinău, unde giuca la “rota” lu Giovani. Că pre acel om încă îl chema Giovani. Şi pre rota la felu. Şi l-au întrebatu pre verişoru, că aşe se află boier Giovani cu vodă, de ce gioca în zi de votatu ? Şi el au dzis că este om supăratu şi gioacă dumineca, că este om sireac şi mafiotu. Şi intr-alte dzile nu îi dă frate-su Victăr galbini de la visterie. Şi amu dumineca i-au dat. De s-au apucat Lumină-vodă să gioace şi el ce nu făcutu totă viaţa şi uitatu de votatu .

—
Lumină vodă cel bun de gură şi la tote cele creştinesti dă te suduie dacă eşti pictatu cu tatuagiu şi cu vericu său s-au vorbitu să aducă la oaste pre cei care face galbeni puţini, ca robii Zaharia, Bicfalvi, Surdu, Guriţă, Vâtcă ,Croitoru , Badea ba mâne îl vre şi pre Stancu şi Olimpiu, multe robii au făcut în Ghencea, cât au pus pe sireacii giucătorii în plug de-au şi aratu cu dânşii în Austria, la Kaprun, de au semănat şi ghindă, de-a luat bataie spre pomenire, pe unde au luptatu : şi la spanieli, si la inglezi, si la czehi, ba şi la urzicenenii lu hatmanu Meme din inima câmpulu care aleargă ca şobolenii în hambaruri…

Şi s-o hotărât Lumină Vodă într-una din dzile să tragă o şagă la robii ceia ce se afla pre moşia lui …Şi îşi lipi el deasupra gurii sale o musteaţă mecsicănoasă întorsă la capete. Se duse la vestier şi dzisu că este preparatoru talian nou arvunitu . Şi robii giucători nu l-au cunoscutu că era Vodă, de-şi dăde cote şi râde de el că ce musteaţă are, de nu mai văzuse nime aşe chicioasă .
—
Şi puse sireacii să tragă la trenamente, să are cu plugul de le ese ochii din capeţi ca corniţele la melci, ba chiar i-au fost împungând cu manivelu de la Maybach ca pre boi, să tragă mai tare pote ai agiunge pe portughenii de la Napoca. Iar ei se ruga să nu-i mai împungă, ce să-i bată cu biciuşcile, iar când ii bate cu biciuşcile, ei să ruga să-i împungă cu manivelu…Şi la un ceas de hodină, numa seara, îl întrebă vodă prefăcutu pre robu giucător Neaga, ce venise şi el pre galbenii săi, că cine e marele vodă aice, pre moşie în Ghencea. Şi acel Neaga dzisu că e unu scrântitu rău, ăl mai ţărănoi ciobanu şi fanfaronu, şi parşivu, şi tote cele măscări .

Şi Lumină Vodă atunce se negri de furie, mai ceva ca emegaru, dădu musteaţa gios şi urlă de se spărie tote animalele pădurii şi 2 capri , că el este Vodă Lumină şi îl mirui cu manivelu în frunte pre sireacu Neaga hahaleru şi neisprăvitu zdrentzos şi mazilitu cu tote tatuagiile lui şi alte cele creştineşti de nu poci spune aice nimica de mi-e ruşine de Vodă. Şi de atunce rămasu aşe vorba cu Lumină Vodă şi musteaţa lui până în dzilele aste : “Că decât un cap prostu da fără musteaţă mai bine unu deşteptu da chiciosu ! “.

Cronica după Ureche (I). “Cum s-o deşteptatu aprodzii”

(după : “O samă de cuvinte ce suntu audzite din omu in omu “)

Lumină Vodă în luptă cu nămeţul, la Vrancea

Fanii aşe povestescu . Iară Lumină-vodă, mergând de la Palatu din Alecsandru care e tot cu aur poleitu , zugrăvală mai mult aur decât zugrăvală , si pre dinăuntru şi pre dinafară, au mersu în sus pre Dâmboviţa , pre la DNA , unde trăie un procuroru sihastru, pre nume secretu . Şi bătând Lumină-vodă în uşă la DNA , să-i descuie , au răspunsu procuroru secretosu să aştepte Lumină-vodă afară până s-a istovi dosaru, că dară n-or da otomanii taman amu. Şi după ce s-au istovit boiernaşu dosărelu,  l-au chemat in chilie pre luminatu . Şi s-au ispovedit vodă la dânsu . Şi-au întrebat Lumină-vodă pre discretu om mare ce va mai face, că nu pote să să mai bată cu turcii, nici cu spanielii , nici cu leşii şi nici cu portughenii de la Napoca . Închina-va ţara la portugheni, au ba ?

Iar neştiutul au dzis să nu o închine , că răsbelul este al lui , numa după ce va izbândi, să mai pună doar din peşcheşu de la UEFA, aur acolo, peste zugrăvală. Deci au şi purces Lumină-vodă în sus pre la Petroşeni şi pre la Divizia 4 şi pre la Gingis
Han în Coreea şi au strânsu oaste , feliuri de feliuri de giucători.  Şi au purces in gios . În gios de tot, în acel anu, la clasamentu . Iată de unde i s-a tras povara că hatmanu Hagi a fostu alungatu atunce…Asa dzicu fanii…
————
Multe resboaie avut-a în acel anu pârjolitu cu Mureşan , unguru şi portughenii, precum dzicu unii cronicari la Napoca, iar letopisăţul scrie că s-au bătut la Bucureşci şi pre Buzău, tocmai cu aceia care erau iscoadele lui. Acolo au fost cădzut calul Maybach cu Lumină-vodă în resbel. Degeaba cercatu stolnicu Zmărăndescu şi boiernaşii să repare zăbala cu ranga .Iară un Bucur aprodu cu care era înţelesu i-au dat calu lui, Loganu , chiar dacă oşteanu Bunică, nevinovatu, o băgat pălitura di osândă în plasă la sfârşitu. Ofu !. Şi nu pute în grabă  incălecă Lumină-vodă , fiind om măreţu la stat şi nervosu . Şi au dzis Bucur aprodu :”Doamne, îndurare ca o să vându de mâne tote actziile iară eu mă voi face o moviliţă , şi vină de te sui pre mine şi încalecă !” Şi s-au suit pre dânsul cu bocancii Lumină-vodă şi au încălecat pre Logan…
Şi îndat o făcut ce o făcut şi tata meu la Războieni. S-o întorsu acasă pe gios cu un egalu…
————
Şi atunce au dzis Lumină-vodă : ”Prostu mi-s ! Doamne, da prostu mi-s mai suntu ! Sărace Bucure , de-oi scăpa eu de DNA şi tu de retrogradatu , şi oi veni pre locu doi, atunci ti-i voi schimba numeli din Bucur in hahalera de Bucuresci “…Si au dat Dumnedzeu şi Mircea Sandu şi au scăpat amândoi. Şi l-au şi făcut boier, armaş mare, pre zdreanţa de Bucur .Şi dintru acel Bucur aprodu s-au tras neamul bucurescenilor, de au agiunsu de au fost şi domni la Stanbul şi UEFA , şi stolnici fluieraşi din cel neam. Dar şi aprodzii atunce nu era din oameni proşti, cum sunt acum, ce era tot ficiori de boieri . Şi portul lor : era îmbrăcaţi cu şălvărei , chiloţi si tricău negru cu fluieru auritu cu svaroavske de la leşi . Acum trebe să să afle sluţi, să slujească stăpânului, şi stăpânul să miluiască pre sluga aşe cum vre el . Numa că şi ei s-o deşteptatu….
————-
Aşe o fost atunce . Acum nu mai e proşti da mulţi. E mulţi dă tot. Apăi , dacă-i aşe, toarnă paharnice în pocale beutura cu găurele de la portugheni şi om vede mâne dacă ne-om mai deştepta…
La bună vedere şi întru mulţi ani de dzile !

Cronica după Ureche (VIII). “Charles alu Ţepeşu'”

Rejele Charles al lu Ţepeş şi rejina Camila (foto AP)

Carele venitusau vorbili de clacă prin clăcaşii ceia de pre la divanurili ad-hoc în răgazurili lor de şagă dintre şedinţili că mai mult răgazuri decât şedinţili că se pregătescu de adusu cu alaiurili cele mari şi trei cimpoie un nou reje pre tron la Bucuresci. Că este unu’  Charles inglezu’ kiltosu scoţianu zgârcitu (că aşe neamu’ lui) care se traje din Ţepeş Vodă- nesănătosu degrab ţepuitoriu la otomani în Ţara Românească- că acuma n-are cine că nu mai are rude pre aice. Numa’ un nepot Vadim da’ şi ăsta e plecat de acasă.

Şi va venitără Charles I,  reje şi va face o altă Inglettera pre aice şi o Londra la Bucuresci. Apăi că ce mare scofală? Că dară la noi este mâncare şi vin bun, De viski nu-I bai, e ţuică  de pufoaică de se spărie tăţi inglezii şi rom Jamaica făcut la cadă, în dosu căşii. D’apăi di House of  Parliament noi avem ditamai magaoaia de Bordeiu’ Norodulu din deal că nu văzut nici mama lor de scoţiani aşe, ba avemu şi  Vestminster Abey cu Catedrala Neamulu de nu ave nici americanu aşe parlament şi catedralu de catedralu, de sughiţat di foami tăt norodu pentru sălaşu Domnulu ce va hi.

D’apăi la noi e şi  Tamisa  pre Dâmboviţa care sare omeni cu carili di foc noaptea în ea că nu struneşte boii, avemu şi Rota Norocului la Universitate în intersecţie, iaşte şi poeţii din Hyde Park cu microbişti în Cişmigiu dă te suduie dacă zici de Liverpul sau jigodiili din haita lu’ hatmanu’ Borcea fugitu la Miami şi rămasu pre acolo de frica lu Deneau şi birurili datu lu stolnicu arbitru Avram de nu lăsatu căţeluşii de izbelişte pre tăpşan la păliturili di osândă.

Şi drept când va hi Charlesu rege din Ţara Românească va hi, normal, şi prinţesili de Camiilla mare doamnă de Cotroceni că poporu zice “Long live Cami, bai bai Udrea şi Roberta”. Că alte frumuşeţili de prinţesi şi ducesi nu mai are locu, doar finu lu’ cumătru Băsescu prinţu Paul şi prinţesa Lia. Aşe că trebui musai să aducem şi centru City în mijlocu’ Bucuresci şi strămută  toţi cămătarii din Berceni pre Lipscani, că avem şi Tower Bridge, Turnu’ Podulu’ Basarab al lu Oprescu de costatu galbeni de mai bine făcutu un stadion nou, regescu, să vină şi Charlesu cu Doamna Camila să vadă meciurili lu Borcea când va veni de la Miami adusu cu potera preste gârla cea mare.

Şi nopţili când Charlesu se plimbă cu pluta pre Tamisu Dâmboviţu vede ceaţă ca acasă la mama lui Elizaveta şi zice: “Uite luk şe ceaţă ca la Tamisa, la mai mother, nais,” şi zice sepepeu de lângă el la un oştean de rânḑ : ” Bă, nărodule, dă fuga la ghiauriii ăia că iar dat focu’ la caocioace la Glina şi vine putore preste rege !” . Aşe va hi când va hi Charlesu reje de România şi bunica fată mari.