“Star Trek-New Generation”. Ep.1. Războiul Greilor

kapitan Jean Luc şi comander Ponta

Cotroceni, ultima frontieră. Anul galactic 2012.  Deşi nava Enterprise-Romania trecea prin Criză cu viteza 12 warp, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, la bord nu era linişte. Kapitanul Jean Luc-Picard Traian trecea, la rândul său, printr-o vizibilă confruntare cu  şeful de echipaj, comandor Riker Ponta. Un mic război civil, nedorit de nimeni,  se înfiripa. Miza era cine se teleportează la reuniunea Federaţiei Galactice a Planetelor UE. Instrucţiunile soseau foarte greu. Jean Luc nu ceda nici măcar un metru galactic şi se plimba prin cabină cu Jurnalul de Bord în mână pe care îl arăta tuturor hominizilor din presă, acreditaţi în camera cu păcănele pe semnătura lui.

De partea cealaltă, a echipajului, betazoizii roşii din PSD, împreună cu klingonienii, cei cu fruntea bombată, din PNL, şi cardassienii cu urechi corespunzătoare din PC, îl susţineau pe Riker Ponta. Ba chiar, coaliţia de conjunctură câştigase susţinerea truditorilor de pe toate punţile. Mai puţin Cluj, desigur. Cu toate acestea,  romulanii din cabina de comandă a lui Jean Luc Traian ar fi vrut ca ei să apară la reunirea planetelor. Era şi o chestiune de orgoliu. De ani de zile, de la episodul 1 din 8, făceau acest lucru. Nu degeaba concesionaseră în numele Enterprise  toate rezervele de plasmodiu din sistemul  Abrud-Roşia Poieni pe un număr infinit de ani, ca acum să stea acasă, printre sateliţi,  cu măna pe manşa vitezei superluminice de intrare în norul intergalactic al Crizei.

Atmosfera navei era atipică. Înfruntarea plutea în aer sau, mă rog, în vid. Nici nu se număraseră bine voturile de susţinere, că taberele au şi luat poziţii de luptă. Peste tot, de la sala de mese până la ultimul motorist  subluminic ori cameristă la camerele de teleportare, toţi îşi dădeau  cu presupusul despre cine ar trebui să îi reprezinte la marea şedinţă a Federaţiei. Prin zonele media de relaxare se înfiripau dezbateri dezinteresate, dar bine plătite în bucăţi de plasmodiu, la care luau parte  invitaţi celebri pe navă. Androidul locotenent Data Ciuvică, cel ce le ştia pe toate, că doar nu degeaba era om-computer, dădea tonul. Seara târziu, apăreau pe ecrane şi alde şeful securităţii Tasha Yar-Radu Tudor, psiholoaga Deanna Troy Stoicescu,  ori klingonianul- ofiţer tactic- Worf Gâdea, ca să nu mai zicem că nu lipsea nici Geordi La Forge- Badea, care ajungea tot timpul la miezul nopţii galactice.

Se adunau, desigur, ca la clacă, în jurul bisericuţelor astrale din studiourile improvizate, şi grupuri de gură cască, formate din borgi şi ferengi, aduşi contra cost de pe punţile îndepărtate. Ultimul zvon era că şeful de echipaj Ponta vorbise prin telepatie cu Jean Luc şi stabiliseră o întâlnire prin holograme în direct, la Cotroceni, chiar în cabina de comandă, dar convorbirea fusese securizată. Nimeni, nici măcar Radu Tudor,  nu ştia ce dăduse Luc şi ce ceruse Jean. Toată lumea ştia că, de obicei,  Jean plăteşte. Iar noi, la rândul nostru, stimaţi cititori de bloguri obscure, suntem foarte curioşi să aflăm cum se va fi terminat mica înfruntare a marilor orgolii galactice.  Staţi pe aproape. Plătiţi-vă cablul.   (urmarea în episodul viitor)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: