Greşeala greşiţilor noştri

“Căci nu e om pe lumea aceasta să nu greşească cu voie sau făr’ de voie…”

A locuit pe străzi, înconjurat de gunoaie, iar acum la vârsta de 63 de ani, Ion Bârlădeanu a ajuns să ia masa cu Angelina Jolie şi să-şi expună colajele în galeriile pariziene.(sursa :Realitatea.net)

Legile noastre sunt strâmbe, se plâng din ce în ce mai mulţi români. Aproape că nici nu mai contează cine şi  de ce se face vinovat. Suntem asiguraţi că erorile pot şi vor fi, fără îndoială, îndreptate. Cât despre onoare pătată, speranţă deşartă şi deziluzie, acestea rămân a fi reparate, probabil, la urne. Dacă nu cumva, din nou, ca de atâtea ori în aceşti ultimi douăzeci de ani, nu vom greşi şi noi, la rândul nostru. Cu voie sau făr’ de voie. Parlamentul României democrate a ajuns un loc în care se legiferează de formă. Se vine la slujbă pentru a se bifa activitatea. Sau…interesul. Chiar dacă milioane de români s-au pronunţat, prin referendum,  în favoarea unui Parlament unicameral şi mult mai responsabil, cei din capul trebii nu au timp să sesizeze nuanţe populare. De fapt, consultarea electoratului s-a făcut într-un context anume. Dispărând forma, fondul a intrat în tenebrele uitării. Iar instituţia uitării poate fi factor de progres, nu-i aşa ?

Cu toţii străbatem un deşert al iluziilor pierdute şi un timp de graţie. Alegerile, un far prea îndepărtat, nu se zăresc prin negura atotcuprinzătoare şi nici nu ne vestesc bunăstarea. Deocamdată. Aleşii actuali ai neamului au promovat, din greşeală, mărirea lefurilor profesorilor. Dascălii se zbat, în continuare, într-o pauperitate degradantă şi fără margini. S-au redus, prin lege, chiar şi mizerele pensii ale părinţilor noştri. Noroc cu instanţele reparatorii superioare, încă funcţionale. Nu de aceeaşi şansă au avut parte şi cei angajaţi în structurile statului. Într-o altă seară oarbă, într-un Parlament înjumătăţit, se dă vot final la Legea Pensiilor, cu “participarea” consemnată în scripte a alter ego-urilor celor absenţi.  A fost o greşeală. Ne cerem scuze, dar mergem mai departe. ..Altă dată, puterea votează reducerea TVA-ului la alimentele de bază ale românilor. Eroare de tehnică legislativă. Nu vă revoltaţi, se  întâmplă şi la case mai mari. Cei de la “Wall Street Journal ” nu cunosc realităţile noastre…

Prin colţurile Pieţei Constituţiei, bătrâni ai nimănui, clienţi ai azilurilor de noapte, cerşesc un leu pentru o pâine. Alţi săraci, mai curajoşi, conjunctural ajunşi printre străini, sunt atacaţi în pieţele publice ale Romei sau Parisului, omorâţi în bătaie ori alungaţi înapoi, în mizeria din care au avut curajul să dispară pentru o vreme.  “Ti prego, un euro, siniore !”,  “Silvuple, madam, jeo sui romen !”. ..Greşeală. Nu se scrie cum se citesşe. Sau, poate, e o greşeală de Creaţie ?De fapt, nu mai are nicio importanţă cum se scrie sau se rosteşte.  E important cum se simte. Foamea începe să aibe proporţii universale. Mâine, poate nici nu va mai conta cine,  cum şi de ce a greşit. Uitarea şi iertarea  ne vor izbăvi, nu-i aşa ?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: