Domnia lui 1%

stk149402rke1Spectacolul decaderii este in direct. Prin intermediul massmedia ni se infatiseaza raul pervers care  sta cuibarit in adancul fiintei noastre. Manipularea  in numele grupului de interese sau doar pentru salvarea unei imagini sterse a invins onestele politici editoriale.  Stirile de prima pagina sunt croite din cuvinte mari care descriu fapte si atitudini reprobabile. Se cer executii in piata publica, formatorul de opinie comenteaza partinic rafuielile care au loc in fata natiunii.

Scopul scuza mijloacele. EL are condeiul, microfonul ii aprtine tot Lui. Cititorii sau telespectatorii  trebuie sa isi reflecteze in atitudini sfaturile date de El. Daca ai gresit, iti ceri scuze, asa am invatat de la parinti inainte de a cunoaste alfabetul. Nu stiam pe atunci valoarea banului si la ce este bun. Abia mai apoi am aflat ca se pot cumpara suflete, se  cioplesc chiar si constiinte cu ajutorul banilor. Cum? Prin intermediul cuvintelor potrivite. Potrivite la comanda,  iata cum.

Pe coperta frumos colorata ori in prime-time la televiziune apare o stire falsa. Sa zicem : “Din surse care doresc sa isi pastreze anonimatul aflam ca presedintele este in spatele arestarii lui X, a vanzarii terenului Y, ba chiar si a cutremurului  Z care cica sta sa vina”. Fals, li se transmite formatorilor de opinie prin intermediul internetului, SMS-ului cu plata ori a panoului din Piata Mare. Fals? Nu face nimic. Reactionam corespunzator si introducem expresiile lamuritoare. Imediat, cuvintele mestesugite isi fac aparitia in locul scuzelor. La nevoie, se da si o dezmintire citita pe repede inainte sau publicata pe verso. In ultima instanta, se lanseaza spre lume si colectia de lamentari : “Ce vreti? Se poate intampla. De-aia suntem gazetari, sa mai gresim…”.

Daca ai gresit, sa iti ceri scuze. Astfel invatam inainte de a cunoaste alfabetul. Este in stare de asa ceva jurnalistul cu staif sau vina apartine intregii redactii? Exista un guru fara chip in spatele acestor “greseli” prea adesea considerate admisibile ?Cine a platit si, mai ales, cine plateste pentru stirea falsa aruncata in popor? Suntem informati ca nimeni, deocamdata. Aceste intamplari nefericite, desigur, fac parte din bucataria interna, ni se spune. Asta e. Tu, cetateanule cu drepturi intangibile, schimba ziarul daca nu iti convine. Telecomanda este in mana ta. Treci pe cancan-uri, ia contact cu “Animal Planet”  ori urmareste evolutia campionatului intern de fotbal.

Dar cititorul, mintit de prea multe ori, cu sau fara vreun scop anume, rabufneste: “Voi nu sunteti o gazeta de perete din statia Timpuri Noi si nici un post de televiziune specializat in vanzari “door to door”.  Pe voi va urmareste multa lume. Care, la un moment dat, ar putea fi manipulata de informatiile false. De aceea se intampla atatea lucruri inexplicabile  in jurul nostru. Am dori sa stim adevarul, se poate ?…”

Promovarea dezinformarii intamplatoare sau nu, a prostului gust, a anchetelor cu iz criminalistic aducatoare de rating urat mirositor, a violentei verbale si fizice, ridicarea kitch-ului la rang de arta si a minciunii la rang de adevar se constituie in tot atatea greutati care trag spre abisuri societatea de azi. Ai gresit, o tara intreaga arunca cu pietre asupra ta  iar tu, cocotat pe tribuna in spatele careia colcaie sufleurii de ocazie, in loc sa iti ceri scuze pentru ca asa ai invatat inainte de a sti sa scrii, iei piatra si o arunci inapoi in multime. In cei 99%.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: