Aventurile lui nastyb0y. Cum se ajunge director de banca

(Domnului director Sarafolean, om de stiinta ca si mine..)

Nu mi-am putut inchipui ca odata cu atingerea majoratului, acum nici nu mai stiu
cati ani, ma vor lovi atatea probleme existentiale. Cand eram mic ,nu plateam
impozite. In primul rand, nu risca mama sa ma trimita. Eu nici atat nu riscam sa
ma duc. De-aia am trait atat. Tata nu ma lega cu lanturi de pat, cum se face in
prezent ,desi as fi meritat. Azi ar putea sa ma lege, numai sa nu imi ia Internetul
—————–
Intr-o vara, m-am dedicat constructiei de iahturi. Am gasit o anvelopa de autocar
prin magazie, i-am pus o chila de scanduri furate din gardul vecinei, pe care il
pregateam astfel pentru toamna, cand urma atacarea gutuiului, si am plecat
in expeditie. Prima si ultima. As fi vrut sa traversez Lacul Sarat cu mica mea
goeleta “Esperance “. Numai ca ajutorul de nadejde, musul de frate-miu ,m-a
lasat sa strabat singur micul palc de padure, cu ambarcatiunea in cap, pana la
malul Lacului. Idee fatala .In momentul in care s-a terminat padurea ,am trait clipe
de groaza. Tremur si acum cand imi aduc aminte. Sute de oameni negri ca eclipsa,
parca nici ochi nu aveau, probabil nudisti din nastere, urland ca pigmeii din
“Tarzan se intoarce ” , s-au napustit asupra mea si m-au fugarit pana unde au
putut si ei ,saracii. Pana in preajma civilizatiei, mai precis. Scoteam cam 13,4
pe suta de metri , in acea perioada. Suficient pentru a va putea povesti toate
acestea, se pare. Ajuns in preajma mijloacelor de transport local, am batut
disperat la usa primului tramvai iesit in cale, in care ma astepta , ca din
intamplare, si fratele meu cu biletul in mana .Intors acasa , am intrat rapid in
sedinta. Probabil, aspectul fetei, ca si fratele-meu, spuneau tot. Mi s-au pus
intrebari scurte cu raspunsuri subantelese. Am fost chestionat, de pilda, daca
stiu ceva despre vreun porumbel mort al vecinei si o anvelopa de Skoda. Mi-a fost
rusine sa spun ca am donat-o unor oameni necajiti,din lumea a III-a, in jungla de
langa lac . Am scapat ca prin minune si am aflat cu uimire ca nu voi fi pedepsit,
pentru ca anvelopa trebuia vulcanizata .Grija mare a familiei era sa nu imi fac
prastie letala pentru porumbeii vecinei. Oricum , in aceasta problema aveam pareri
diferite. Incercam sa ii prind cu ace infipte in boabe de porumb.
———————-
Inevitabil , sosea si toamna. Obisnuiam , adesea, sa ma strecor prin gaura din
gard si sa stau sub gutuiul vecinei ,asteptand, ca Isaac, sa cada gutuia. De cele
mai multe ori nu cadea , ba din contra ,eram luat la goana. Sau la palme. De atunci
pana acum, am tot emis judecati simple. De exemplu, ma gandeam ca atractia
gravitationala actioneaza cand vrea ea, nu cand doreste Newton. De asemenea,
probabilitatea ca piatra pe care o aruncam eu dupa gutuie sa se intoarca, cu
cu gutuie cu tot, asupra mea ,era foarte mare Sau , de ce a fost facuta lumea asa,
unii cu gutui si porumbei si altii doar cu zarzari altoiti? Sau, de ce exista atata
inechitate in aceasta lume , in care toti ne nastem egali ? Sau eu, daca am
fost escroc de mic, de cand asteptam gutuia sa cada, in timp ce vecina iesea dupa
mine iar frate-miu fura , in acest timp, nucile vecinei, cu sac, cu tot, credeti ca
am facut puscarie, desi as fi meritat ? Nu. Cu toate astea ,nu am ajuns la boi.
Adica, nu am furat mai tarziu si animale domestice. De ce oare ?….
———————
Acum ,dupa atatia ani, inca ma gandesc la acele intamplari…Poate era mai bine sa
il las pe fratele meu sa priveasca gutuia. Ajungeam si eu astazi director de banca,
nu om de stiinta…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: